Dacă observați erori de traducere, vă rugăm să ne scrieți pe forum despre acestea.
Indici sociometrici
Există două tipuri de indici sociometrici:- indici sociometrici personali;
- indici sociometrici de grup.
Primii caracterizează proprietățile socio-psihologice individuale ale unei persoane în calitate de membru al grupului. Ceilalți oferă caracteristici numerice ale configurației sociometrice globale a alegerilor din grup. Ei descriu proprietățile structurilor de comunicare ale grupului.
1. Indici sociometrici personali
Principalii indici sociometrici personali sunt:
- indicele statutului sociometric al membrului i;
- indicele expansivității emoționale a membrului j;
- indicele volumului, intensității și concentrării interacțiunii membrului ij.
Simbolurile i și j desemnează același membru al grupului, dar în roluri diferite:
- i — obiectul alegerii;
- j — subiectul alegerii;
- ij — combinarea rolurilor.
1.1. Indicele statutului sociometric al membrului i al grupului
Statutul sociometric este proprietatea persoanei, ca element al structurii sociometrice, de a ocupa în cadrul acesteia o anumită poziție spațială (locus), adică de a se raporta într-un anumit mod la celelalte elemente. Această proprietate este dezvoltată neuniform în rândul elementelor structurii grupului și, în scopuri comparative, poate fi măsurată printr-un număr — indicele statutului sociometric. Elementele structurii sociometrice sunt persoanele, membrii grupului. Fiecare interacționează într-o anumită măsură cu ceilalți, comunică și face schimb direct de informații. În același timp, fiecare membru, fiind parte a întregului, influențează prin comportamentul său proprietățile grupului. Această influență se manifestă prin diferite forme socio-psihologice de influență reciprocă. Mărimea statutului sociometric evidențiază măsura subiectivă a influenței. O persoană îi poate influența pe ceilalți pozitiv sau negativ, motiv pentru care se disting statutul pozitiv și cel negativ. Statutul măsoară și potențialul de leadership al unei persoane. Pentru calcularea sa se folosesc datele sociomatricei.
Indicele statutului sociometric al membrului i al grupului se determină cu formula:
unde Ci este statutul sociometric al membrului i, Ri reprezintă alegerile primite de membrul i, ∑ este semnul însumării algebrice a numărului de alegeri primite, iar N este numărul membrilor grupului.
În grupurile mici (N) se pot calcula Ci+ — statutul pozitiv și Ci– — statutul negativ.
1.2. Indicele expansivității emoționale a membrului j al grupului
Indicele expansivității emoționale a membrului j al grupului se calculează cu formula:
unde Ej este expansivitatea emoțională a membrului j, iar R reprezintă alegerile (+, –) făcute de membrul j.
Din punct de vedere psihologic, indicatorul expansivității caracterizează nevoia de comunicare a persoanei.
2. Indici sociometrici de grup
Dintre indicii sociometrici de grup, cei mai importanți sunt:
- indicele expansivității emoționale a grupului;
- indicele reciprocității psihologice în grup (coeziunea grupului).
2.1/ Indicele expansivității emoționale a grupului
Indicele expansivității emoționale a grupului se calculează cu formula:
unde Ag este expansivitatea grupului, iar N este numărul membrilor grupului.
Indicele arată activitatea medie a grupului în timpul rezolvării sarcinii testului sociometric (raportată la fiecare membru). Formula permite înțelegerea gradului în care membrii grupului sunt implicați activ în procesul de interacțiune.
Interpretarea indicelui expansivității emoționale a grupului
Ag arată numărul mediu de alegeri făcute de un membru al grupului.
- Ag = 0 — participanții nu au făcut nicio alegere.
- Ag = 1 — în medie, fiecare participant a făcut o alegere.
- Ag = 2 — în medie, fiecare participant a făcut două alegeri și așa mai departe.
Cu cât Ag este mai mare, cu atât participanții fac în medie mai multe alegeri. La interpretare trebuie luate în considerare condițiile studiului și eventuala limitare a numărului de alegeri. O valoare Ag ridicată sau scăzută nu reprezintă, în sine, o evaluare a calității relațiilor sau a coeziunii grupului.
2.2/ Indicele reciprocității psihologice în grup
Indicele reciprocității psihologice („coeziunea grupului”) se calculează cu formula:
unde Gg este reciprocitatea în grup pe baza alegerilor pozitive, Aij+ este numărul legăturilor reciproce pozitive din grup, iar N este numărul membrilor grupului.
Indicele coeziunii arată ponderea legăturilor reciproce în perechi din grup în raport cu numărul teoretic posibil al unor astfel de legături.
Interpretarea indicelui reciprocității psihologice (densitatea legăturilor reciproce pozitive)
Gg ia valori de la 0 la 1 și arată ce proporție din toate legăturile în perechi teoretic posibile în grup este reprezentată de legăturile reciproce pozitive.
- Gg = 0 — nu au fost înregistrate legături reciproce pozitive pentru criteriul studiat.
- Cu cât Gg este mai mare, cu atât densitatea legăturilor reciproce pozitive din grup este mai mare.
- Gg = 1 — maximul teoretic: fiecare participant are o legătură reciprocă pozitivă cu fiecare alt participant.
Valoarea Gg trebuie interpretată împreună cu structura sociogramei și cu alți indicatori sociometrici. O valoare absolută scăzută a indicelui nu înseamnă, în sine, absența interacțiunii sau a sprijinului între participanți.
2.3/ Indicele conflictualității
Indicele conflictualității caracterizează potențialul conflictual al grupului. Este simetric indicelui reciprocității psihologice și reprezintă un indice al reciprocității negative, indicând prezența și gradul perechilor reciproc negative. Prezența unor astfel de perechi reduce consolidarea structurii și capacitatea grupului de a-și menține echilibrul.
Interpretarea indicelui conflictualității
Kg arată proporția legăturilor reciproce negative în raport cu numărul teoretic posibil de legături în perechi din grup.
- Kg = 0 — nu au fost înregistrate legături reciproce negative pentru criteriul studiat.
- Cu cât Kg este mai mare, cu atât densitatea legăturilor reciproce negative din grup este mai mare.
- Kg = 1 — maximul teoretic al legăturilor reciproce negative.
Indicele caracterizează structura alegerilor reciproce negative, dar nu permite, de unul singur, concluzii privind prezența sau absența conflictelor interpersonale reale. Acesta trebuie analizat împreună cu sociograma și cu ceilalți indicatori.
2.4/ Indicele de referință al grupului (satisfacția grupului)
Cu cât indicele de referință este mai mare, cu atât sunt mai strânse legăturile dintre elementele nucleului grupului, al căror comportament determină formarea sentimentului de comunitate. Indicele arată în ce măsură membrii grupului sunt mulțumiți de preferințele lor. Dacă U este apropiat de 1, majoritatea preferințelor participanților sunt satisfăcute. Dacă U este mai mic decât 1, o parte dintre preferințe au rămas nesatisfăcute.
unde 
este suma alegerilor reciproce pozitive din grup;
este suma alegerilor pozitive din grup.
Interpretarea indicelui de referință (satisfacție) al grupului
U arată proporția alegerilor pozitive cărora le corespund alegeri reciproce pozitive.
- U = 0 — printre alegerile pozitive nu există alegeri reciproce.
- U = 0,5 — jumătate dintre alegerile pozitive luate în calcul implică reciprocitate.
- U = 1 — toate alegerile pozitive luate în calcul sunt reciproce.
Cu cât U este mai mare, cu atât gradul de reciprocitate al preferințelor pozitive ale membrilor grupului este mai ridicat.
2.5/ Indicele reciprocității alegerilor negative
Arată proporția alegerilor negative care au o alegere negativă reciprocă. Spre deosebire de Kg, numitorul este numărul efectiv de alegeri negative.
R− = 2M− / L−
M− este numărul perechilor reciproc negative; L− este numărul total de alegeri negative direcționate. Fiecare pereche reciprocă este numărată o singură dată și conține două alegeri.
0 — nicio alegere negativă nu este reciprocă; 0,5 — jumătate sunt reciproce; 1 — toate sunt reciproce.
Indicele nu se calculează în absența alegerilor negative. De exemplu, 10 alegeri negative și 2 perechi reciproc negative dau R− = 2 × 2 / 10 = 0,4. Indicatorul descrie reciprocitatea pentru criteriul studiat și nu indică, de unul singur, conflicte reale.
