Dacă observați erori de traducere, vă rugăm să ne scrieți pe forum despre acestea.
Metoda măsurătorilor sociometrice
Cuprins
1. Descrierea metodei
Sociometria este o metodă socio-psihologică pentru studierea relațiilor interpersonale în grupurile mici. Aceasta evidențiază preferințele, respingerile, legăturile reciproce, coeziunea și poziția fiecărui membru.
Rezultatele ajută la identificarea liderilor informali, a participanților izolați și a subgrupurilor. Concluziile se referă la grupul, criteriul și momentul concret al cercetării.
2. Fundamente teoretice
Alegerea sociometrică exprimă atitudinea unui membru față de altul într-o situație concretă. Alegerile pozitive și negative sunt înscrise în sociomatrice și reprezentate prin sociograme și indici. Criteriile trebuie să fie clare, relevante și etice.
Metoda este destinată grupurilor formate, ai căror membri se cunosc. Confidențialitatea este obligatorie; răspunsurile nu trebuie folosite pentru evaluare publică sau stigmatizare.
3. Istoria creării
Metoda a fost dezvoltată de Jacob Levy Moreno pentru cercetarea structurii grupurilor mici și soluționarea conflictelor. Testele, matricele, sociogramele și indicii sociometrici sunt folosiți în psihologia socială, educație și cercetarea organizațională.
4. Procedura
4.1 Etapa 1
Stabiliți scopul, limitele grupului și relațiile cercetate. Participanții trebuie să se cunoască suficient și să participe voluntar.
4.2 Etapa 2
Formulați criteriile sociometrice ca întrebări concrete. Ele pot fi formale sau informale, pozitive sau negative, profesionale sau personale. Criteriile diferite se analizează separat.
4.3 Etapa 3
Alegeți procedura neparametrică sau parametrică.
4.3.1 Procedura neparametrică
Participantul poate alege sau respinge un număr nelimitat de membri. Imaginea este completă, dar în grupurile mari cresc alegerile întâmplătoare.
4.3.2 Procedura parametrică
Numărul alegerilor este limitat prin limita sociometrică d. Aceasta stimulează alegeri deliberate și facilitează comparația. Probabilitatea unei alegeri întâmplătoare este:
unde P(A) este probabilitatea stabilită, d limita, iar N numărul membrilor grupului.
4.4 Etapa 4
Pregătiți fișa sociometrică cu instrucțiuni, criterii și spațiu pentru participanții aleși în ordinea preferinței. Folosiți coduri când anonimatul o cere.
4.4.1 Exemplu de fișă sociometrică
| Criteriu | Alegerea 1 | Alegerea 2 | Alegerea 3 |
|---|---|---|---|
| Cu cine ați dori să lucrați la un proiect comun? | |||
| Cu cine nu ați dori să lucrați? |
4.4.2 Limitarea alegerilor
Limita depinde de mărimea grupului: pentru 5–7 membri se folosesc de regulă 1–2 alegeri, pentru 8–11 membri 2–3, pentru 12–16 membri 3–4, iar pentru grupuri mai mari 4–5. Valoarea finală depinde de scop și condiții.
4.5 Etapa 5
Oferiți tuturor aceeași instrucțiune, subliniați confidențialitatea și completarea independentă și explicați criteriile pozitive și negative.
4.5.1 Variantă de instrucțiune
„Citiți atent fiecare întrebare. Notați membrii grupului în ordinea preferinței. Nu vă alegeți pe dumneavoastră. Răspunsurile sunt folosite numai pentru cercetare și prelucrate confidențial.”
4.6 Etapa 6
Verificați formularele, codificați participanții și transferați alegerile în sociomatrice. Lipsa răspunsului nu reprezintă automat o alegere negativă.
5. Prelucrarea rezultatelor
5.1 Matricea sociometrică
Rândurile conțin participanții care aleg, iar coloanele pe cei aleși. Alegerile pozitive și negative au semne diferite, diagonala rămâne goală. Totalurile rândurilor arată expansivitatea, cele ale coloanelor alegerile primite; alegerile reciproce sunt marcate separat.
5.2 Sociograma
Sociograma reprezintă grafic matricea. Săgețile arată direcția, cele duble reciprocitatea. Diagrama evidențiază lideri, participanți izolați, perechi, lanțuri și subgrupuri. Consultați graficele alegerilor și sociogramele alegerilor reciproce.
5.3 Indicii sociometrici
Indicii personali descriu poziția și activitatea: statutul sociometric, expansivitatea emoțională și coeficientul de satisfacție. Indicii de grup descriu expansivitatea medie, reciprocitatea psihologică, conflictualitatea și referențialitatea. Se interpretează împreună cu matricea și sociograma.
Mai multe despre indicii sociometrici
6. Interpretarea rezultatelor
Raportul alegerilor pozitive și negative primite permite împărțirea prudentă în participanți populari, preferați, acceptați, neglijați și respinși. Categoriile sunt relative și nu reprezintă trăsături permanente.
Coeficientul individual de satisfacție arată ce proporție a preferințelor pozitive este reciprocă:
O valoare apropiată de 1 indică reciprocitatea majorității alegerilor pozitive; 0 indică lipsa reciprocității. Luați în considerare mărimea grupului, limita, criteriul și participarea. Sociometria nu stabilește un diagnostic și nu dovedește singură existența unui conflict real.
7. Materialul stimul
7.1 Variante de criterii sociometrice
8. Literatura
- J. L. Moreno. Who Shall Survive?
- Ya. L. Kolominsky. Psihologia relațiilor în grupurile mici.
- Manuale practice de sociometrie și psihologia grupurilor mici.
